Vechiul Cod civil

• Abrogat

TITLUL PRELIMINAR - DESPRE EFECTELE ŞI APLICAREA LEGILOR ÎN GENERE

ART. 1 Legea dispune numai pentru viitor, ea n-are putere retroactivă.

ART. 2  Abrogat

ART. 3 Judecătorul care va refuza de a judeca, sub cuvânt că legea nu prevede, sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit ca culpabil de denegare de dreptate.

ART. 4 Este oprit judecătorului de a se pronunţa, în hotărârile ce dă, prin cale de dispoziţii generale şi reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse.

ART. 5 Nu se poate deroga prin convenţii sau dispoziţii particulare, la legile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri.

CARTEA I - DESPRE PERSOANE

Titlul I - DESPRE DREPTURILE CIVILE ŞI DESPRE NATURALIZARE

CAP. 1 Despre bucurarea de drepturile civile şi despre naturalizare

ART. 6 – 16 Abrogate

CAP. 2 Despre pierderea drepturilor civile prin pierderea calităţii de român

ART. 17 – 20 Abrogate

Titlul II  DESPRE ACTELE STĂRII CIVILE

ART. 21 – 86 Abrogate

Titlul III DESPRE DOMICILIU

ART. 87 – 97 Abrogate

Titlul IV DESPRE ABSENŢI, ADICĂ CEI CARE LIPSESC DE LA LOCUL LOR

CAP. 1 Despre absenţa prezumată

ART. 98 – 100 Abrogate

CAP. 2 Despre declararea absenţei

ART. 101 – 105 Abrogate

CAP. 3 Despre efectele absenţei

ART. 106 – 123 Abrogate

CAP. 4 Despre privegherea copiilor minori ai tatălui care a dispărut

ART. 124 – 126 Abrogate

Titlul V DESPRE CĂSĂTORIE

CAP. 1 Despre însuşirile şi condiţiile necesare spre a se putea săvârşi căsătoria

ART. 127 – 150 Abrogate

CAP. 2 Despre formalităţile relative la celebrarea căsătoriei

ART. 151 – 152 Abrogate

CAP. 3 Despre opoziţii la căsătorie

ART. 153 – 161 Abrogate

CAP. 4 Despre cereri de nulitate a căsătoriei

ART. 162 – 184 Abrogate

CAP. 5 Despre obligaţiile ce izvorăsc din căsătorie

ART. 185 – 193 Abrogate

CAP. 6 Despre drepturile şi datoriile respective ale soţilor

ART. 194 – 208 Abrogate

CAP. 7 Despre desfacerea căsătoriei

ART. 209 Abrogat (a se vedea Codul familiei)

CAP. 8 Despre a doua căsătorie

ART. 210 Abrogat (a se vedea Codul familiei)

Titlul VI DESPRE DESPĂRŢENIE

CAP. 1 Despre cauzele despărţeniei

ART. 211 – 215 Abrogate

CAP. 2 Despre despărţenie pentru cauză determinată

ART. 216 – 253 Abrogate

CAP. 3 Despre despărţenia prin consimţământul mutual

ART. 254 – 276 Abrogate

CAP. 4 Despre efectele despărţeniei

ART. 277-285 Abrogate

Titlul VII DESPRE PATERNITATE ŞI DESPRE FILIAŢIUNI

CAP. 1 Despre filiaţiunea copiilor legitimi născuţi sau concepuţi în căsătorie

ART. 286 – 291 Abrogate

CAP. 2  Despre dovedirea filiaţiunii copiilor legitimi

ART. 292 – 303 Abrogate

CAP. 3 Despre copiii naturali

ART. 304 – 308 Abrogate

Titlul VIII DESPRE ADOPŢIE

ART. 309 – 324 Abrogate

Titlul IX DESPRE PUTEREA PĂRINTEASCĂ

ART. 325 – 341 Abrogate

Titlul X DESPRE MINORITATE, DESPRE TUTELĂ ŞI DESPRE EMANCIPARE

CAP. 1 Despre minoritate

ART. 342 Abrogat

CAP. 2 Despre tutelă

ART. 343 – 420 Abrogate

CAP. 3 Despre emancipare

ART. 421 – 433 Abrogate

Titlul XI DESPRE MAJORITATE, DESPRE INTERDICŢIE ŞI DESPRE CONSILIUL JUDICIAR

CAP. 1 Despre majoritate

ART. 434 Abrogat

CAP. 2 Despre interdicţie

ART. 435 – 457 Abrogate

CAP. 3 Despre consiliile judiciare

ART. 458 – 460 Abrogate

CARTEA II DESPRE BUNURI ŞI DESPRE OSEBITELE MODIFICĂRI ALE PROPRIETĂŢII

Titlul I DESPRE DISTINCŢIUNEA BUNURILOR

 ART. 461 Toate bunurile sunt mobile sau imobile.

CAP. 1 Despre imobile

ART. 462 Bunurile sunt imobile sau prin natura lor, sau prin destinaţia lor, sau prin obiectul la care ele se aplică.

ART. 463 Fondurile de pământ şi clădirile sunt imobile prin natura lor.

ART. 464 Morile de vânt, sau de apă, aşezate pe stâlpi, sunt imobile prin natura lor.

ART. 465 Recoltele care încă se ţin de rădăcini, şi fructele de pe arbori, neculese, încă, sunt asemenea imobile.

 Îndată ce recoltele se vor tăia şi fructele se vor culege, sunt mobile.

ART. 466 Arborii ce se taie devin mobile.

ART. 467 Animalele ce proprietarul fondului dă arendaşului pentru cultură, sunt imobile pe cât timp li se păstrează destinaţia lor.

ART. 468 Obiectele ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul şi exploatarea acestui fond sunt imobile prin destinaţie.

Astfel sunt imobile prin destinaţie, când ele s-au pus de proprietar pentru serviciul şi exploatarea fondului:

- animalele afectate la cultură;

- instrumentele arătoare;

- seminţele date arendaşilor sau colonilor parţiari;

- porumbii din porumbărie;

- lapinii ţinuţi pe lângă casă;

- stupii cu roi;

- peştele din iaz (heleşteie);

- teascurile, clădirile, alambicurile, căzile şi vasele;

- instrumentele necesare pentru exploatarea fierăriilor, fabricilor de hârtie şi altor uzine;

- paiele şi gunoaiele.

Mai sunt imobile prin destinaţie toate efectele mobiliare ce proprietarul a aşezat către fond în perpetuu.

ART. 469

Proprietarul se presupune că a aşezat către fond în perpetuu efecte mobiliare, când acestea sunt întărite cu gips, var sau ciment, sau când ele nu se pot scoate fără a se strica sau deteriora, sau fără a strica sau deteriora partea fondului către care sunt aşezate.

Oglinzile unui apartament se presupun aşezate în perpetuu, când parchetul pe care ele stau este una cu boaseria camerei.

Aceasta se aplică şi la tablouri şi alte ornamente.

Statuile sunt imobile când ele sunt aşezate înadins, chiar când ele s-ar putea scoate fără fractură sau deteriorare.

ART. 470 Urloaiele sau ţevile ce servesc pentru conducerea apelor la un fond de pământ, sau la vreo casă, sunt imobile şi fac parte din proprietăţile la care servesc.

ART. 471 Sunt imobile prin obiectul la care se aplică: uzufructul lucrurilor imobile, servituţile, acţiunile care tind a revendica un imobil.

CAP. 2 Despre mobile

ART. 472  Bunurile sunt mobile prin natura lor, sau prin determinarea legii.

ART. 473 Sunt mobile prin natura lor, corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, atât acele care se mişcă de sine precum sunt animalele, precum şi cele care nu se pot strămuta din loc decât prin o putere străină, precum sunt lucrurile neînsufleţite.

ART. 474 Sunt mobile prin determinarea legii, obligaţiile şi acţiunile care au de obiect sume exigibile sau efecte mobiliare, acţiunile sau interesele în companii de finanţe, de comerţ sau de industrie, chiar şi când capitalul acestor companii constă în imobile.

Aceste acţiuni sau interese se socot ca mobile numai în privinţa fiecărui din asociaţi şi pe cât ţine asociaţia.

Sunt asemenea mobile prin determinarea legii, veniturile perpetue sau pe viaţă asupra statului sau asupra particularilor.

CAP. 3 Despre bunuri în raportul lor cu cei ce le posedă

ART. 475 Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, cu modificările stabilite de legi.

Bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate şi nu pot fi înstrăinate decât după regulile şi formele prescrise anume pentru ele.

ART. 476 Drumurile mari, drumurile mici şi uliţele care sunt în sarcina statului, fluviile şi râurile navigabile sau plutitoare, ţărmurile, adăugirile către mal şi locurile de unde s-a retras apa mării, porturile naturale sau artificiale, malurile unde trag vasele şi îndeobşte toate părţile din pământul României, care nu sunt proprietate particulară, sunt considerate ca dependinţe ale domeniului public.

ART. 477 Toate averile vacante şi fără stăpâni, precum şi ale persoanelor care mor fără moştenitori, sau ale căror moşteniri sunt lepădate, sunt ale domeniului public.

ART. 478 Porţile, zidurile, şanţurile, întăriturile pieţelor de război şi ale fortăreţelor fac şi ele parte din domeniul public.

Aceste lucruri reintră în comerţ când nu mai servesc la uzul public.

ART. 479 Poate avea cineva asupra bunurilor, sau un drept de proprietate, sau un drept de folosinţă, sau numai servitute.

Titlul II DESPRE PROPRIETATE

ART. 480 Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.

ART. 481 Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire.

ART. 482 Proprietatea unui lucru mobil sau imobil dă drept asupra tot ce produce lucrul şi asupra tot ce se uneşte, ca accesoriu, cu lucrul, într-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeşte: drept de accesiune.

..................

Descarcă gratuit continuarea acestei legi apăsând butonul „ Descarcă”.