Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 11/2018 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă

Publicată în: Monitorul Oficial nr.430 din 21 mai 2018

Dosar nr. 3.547/1/2017

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 3.547/1/2017 este constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 27^2 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Antonia Constantin.

La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 27^3 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov referitor la următoarea problemă de drept: "dacă în interpretarea dispoziţiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, efectele suspendării executării silite prin poprirea înfiinţată asupra conturilor bancare se întind numai asupra obligaţiilor ce revin terţului poprit în ce priveşte sumele cu scadenţă viitoare, existente la data adresei de înfiinţare a popririi, sau şi asupra sumelor ce reprezintă încasări viitoare, ulterioare suspendării, care nu existau la data adresei de înfiinţare a popririi".

Magistratul-asistent referă cu privire la obiectul recursului în interesul legii, precum şi cu privire la faptul că la dosar au fost depuse hotărâri definitive contradictorii pronunţate de instanţele judecătoreşti, raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum şi punctul de vedere al procurorului general.

Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acordă cuvântul doamnei procuror Antonia Constantin asupra recursului în interesul legii.

Doamna procuror Antonia Constantin solicită admiterea recursului în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi pronunţarea unei hotărâri de unificare a practicii. Rezumând orientările jurisprudenţiale diferite, învederează că procurorul general apreciază ca fiind în litera şi spiritul legii opinia conform căreia nu sunt supuse indisponibilizării sumele viitoare, ulterioare suspendării, care nu existau la data înfiinţării popririi. Concluzia rezultă din analiza făcută pe trei paliere, respectiv: efectul general al suspendării executării silite; efectul general raportat la specificul popririi, ca formă de executare silită indirectă, cu o configuraţie juridică proprie şi natură juridică mixtă - de act de conservare şi act de executare şi raportarea concluziei intermediare ce se desprinde din primele două analize la specificul popririi asupra sumelor de bani din conturile bancare, dat fiind că, în acest caz, pot face obiect al urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al contului, cât şi încasările viitoare, în limitele legii.

Astfel, raportându-se la obiectul urmăririi silite prin poprire a sumelor de bani aflate în conturile bancare şi luând în considerare şi distincţia dintre efectul virtual şi efectul concret al indisponibilizării, a concluzionat că pe durata suspendării executării se menţine indisponibilizarea concretă a soldului provizoriu creditor al contului bancar deschis de debitorul poprit la terţul poprit, astfel cum acest sold se înfăţişa la momentul suspendării executării. În privinţa încasărilor viitoare, se distinge între efectul virtual al indisponibilizării, care se produce la data înfiinţării popririi, şi efectul concret al indisponibilizării, care se produce pe măsură ce sumele sunt încasate, contul fiind creditat cu acestea. Din perspectiva acestor din urmă sume interesează efectul ex nunc al suspendării executării. Astfel, după suspendarea executării, sumele care intră în cont nu pot fi indisponibilizate, ci rămân la dispoziţia debitorului, care poate dispune liber de ele, terţul poprit fiind obligat să le elibereze debitorului ori să le gestioneze conform dispoziţiei acestuia, în calitate de titular al contului.

În concluzie, în interpretarea dispoziţiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, sumele existente la data suspendării executării în contul bancar curent al debitorului poprit rămân indisponibilizate, iar sumele viitoare ce alimentează contul după suspendarea executării silite sunt disponibile.

.................

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară înlătură obligaţia terţului poprit de a indisponibiliza şi încasările, în contul debitorului poprit, ulterioare suspendării.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 aprilie 2018.

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

GABRIELA ELENA BOGASIU

Magistrat-asistent,

Elena Adriana Stamatescu

Descarcă gratuit continuarea acestei decizii apăsând butonul „ Descarcă”.