Debitorul aflat în stare de insolvenţă poate depune la comisia de insolvenţă în a cărei circumscripţie a avut domiciliul sau reşedinţa în ultimele 6 luni o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor.

Comisia de insolvență la nivel teritorial funcționează la sediul Comisariatelor Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor.

Cu cel puţin 30 de zile înainte de data depunerii cererii, debitorul notifică intenţia sa de deschidere a procedurii fiecărui creditor cunoscut, prin orice mijloc de comunicare ce asigură confirmarea primirii.

Fomularea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor

Cererea debitorului este un formular tipizat ce se pune la dispoziţia publicului, cu titlu gratuit, la sediile comisiilor de insolvenţă, precum şi on-line, pe pagina de internet a comisiei de insolvenţă la nivel central, care cuprinde date şi informaţii referitoare la:

a) motivele care au condus la ajungerea în stare de insolvenţă;

b) numele/denumirea creditorilor, domiciliul/sediul social al acestora, valoarea şi tipul creanţei: certe sau sub condiţie, scadente ori nescadente, arătându-se suma şi, dacă este cazul, dreptul sau cauza de preferinţă;

c) acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute, măsuri asigurătorii aplicate;

d) demersuri de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii întreprinse de debitor anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;

e) statutul civil;

f) statutul profesional;

g) cuantumul veniturilor din muncă şi al celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror altor venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de 3 ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii 3 ani;

h) bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decât dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane;

i) conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile prin care debitorul îşi rulează disponibilităţile financiare sau de investiţii, precum şi disponibilul din aceste conturi;

j) creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane;

k) actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii 3 ani anterior formulării cererii;

l) numele persoanelor cărora debitorul le prestează întreţinere în mod curent şi titlul cu care aceasta este prestată şi, dacă este cazul, numele persoanelor care contribuie, împreună cu debitorul, la prestarea acestei întreţineri;

m) litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia;

n) menţiunea că nu a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 88, a infracţiunii de evaziune fiscală, a infracţiunilor de fals sau a unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii ori că a intervenit reabilitarea pentru astfel de condamnări, împreună cu înscrisurile doveditoare;

o) menţiunea că nu a beneficiat de o eliberare de datorii reziduale, potrivit prezentei legi, în ultimii 5 ani anterior depunerii cererii, respectiv că nu a făcut obiectul unei proceduri de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor ori de lichidare de active, care a fost închisă din motive imputabile acestuia, în ultimii 5 ani anterior depunerii cererii;

p) dacă este cazul, denumirea societăţilor la care debitorul a avut calitatea de asociat unic, administrator sau asociat/acţionar în ultimii 2 ani anterior introducerii cererii, numărul sau procentul acţiunilor/părţilor sociale/părţilor de interes deţinute;

q) dacă este cazul, calitatea de persoană fizică autorizată, titular al unei întreprinderi individuale sau membru al unei întreprinderi familiale deţinută în ultimii 2 ani anterior introducerii cererii.

Atenție: Cererea poate fi formulată şi de către ambii soţi, iar procedura va fi comună acestora, fiind elaborat un singur plan de rambursare sau, după caz, două planuri de rambursare corelate. Independent de regimul matrimonial aplicabil, dacă soţii au şi bunuri sau obligaţii comune ori sunt codebitori ai aceleiaşi obligaţii, cererea de deschidere a procedurii insolvenţei este depusă de soţul debitor doar cu consimţământul celuilalt soţ. Aceleași prevederi sunt aplicabile şi logodnicului sau persoanei cu care debitorul convieţuieşte, dacă au bunuri dobândite în coproprietate ori sunt codebitori ai aceleiaşi obligaţii.

Înscrisuri ce trebuiesc anexate cererii:

a) dovada faptului că este angajat sau că desfăşoară o activitate producătoare de venituri ori, după caz, documente care să ateste lipsa/reducerea capacităţii sale de muncă, iar, dacă este şomer, dovada faptului că nu a fost concediat din motive imputabile şi că a făcut toate demersurile specifice unei persoane diligente pentru obţinerea unui loc de muncă;

b) documente care să ateste veniturile din muncă şi cele asimilate acestora, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi orice alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de 3 ani anterior depunerii cererii, precum şi o menţiune privind schimbările previzionate ale veniturilor în următorii 3 ani;

c) copii ale declaraţiilor fiscale pentru ultimii 3 ani anterior formulării cererii;

d) un extras de cazier judiciar şi cazier fiscal la zi;

e) un raport complet de la Biroul de Credit, emis cu maximum 30 de zile înainte de data depunerii cererii;

f) o propunere de plan de rambursare a datoriilor, care conţine cel puţin sumele pe care debitorul consideră că le va putea plăti periodic creditorilor săi.

Ce urmează după depunerea cererii

În termen de 30 de zile de la primirea cererii, comisia de insolvenţă îşi verifică, din oficiu, competenţa teritorială, analizează cererea şi actele depuse în susţinerea acesteia şi, după ascultarea debitorului şi informarea acestuia cu privire la efectele procedurii, emite:

a) o decizie de admitere în principiu a cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin care desemnează şi un administrator al procedurii şi în care indică şi dacă sunt necesare măsuri provizorii; sau

b) o decizie prin care constată că situaţia financiară a debitorului este iremediabil compromisă şi prin care, numai după obţinerea acordului debitorului, sesizează instanţa pentru deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active, în cazul în care debitorul are bunuri şi/sau venituri urmăribile; sau

c) o decizie de respingere a cererii de deschidere a procedurii pe bază de plan de rambursare dacă nu sunt întrunite condițiile privind domiciliul/reședința în România a debitorului, starea acestuia de insolvență, cuantumul total al obligaţiilor sale scadente, dacă acesta se află în vreuna dintre situațiile ce fac ca procedurile din Legea nr.151/2015 să nu îi fie aplicabile sau în cazul în care debitorul are bunuri valorificabile, din al căror preţ se poate acoperi totalitatea creanţelor / cuantumul datoriilor ce ar rămâne neplătite este mai mic decât valoarea-prag.

În cazul în care se constată că debitorul îndeplineşte condiţiile pentru aplicarea procedurii simplificate de insolvenţă, comisia de insolvenţă, cu acordul debitorului, va sesiza instanţa competentă în vederea constatării îndeplinirii condiţiilor pentru aplicarea procedurii simplificate de insolvenţă.

Pentru analizarea cererii, comisia de insolvenţă poate solicita debitorului să îşi completeze cererea şi sau/actele şi informaţiile depuse în susţinerea acesteia. De asemenea, comisia de insolvenţă solicită informaţii relevante despre patrimoniul debitorului oricărei instituţii publice sau autorităţi publice competente, precum şi oricărei persoane fizice ori juridice cu care debitorul a declarat că este sau că s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 2 ani ori în raporturi care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul debitorului.

În termen de 7 zile de la data comunicării deciziei de admitere în principiu sau, după caz, de respingere, creditorii ori, după caz, debitorul o pot/poate ataca, cu contestaţie, la judecătoria în a cărei circumscripţie a avut domiciliul / reşedinţa în ultimele 6 luni.

Contestaţia suspendă executarea deciziei comisiei de insolvenţă.

În cazul în care debitorul consideră că situaţia sa financiară este iremediabil compromisă şi un plan de rambursare a datoriilor nu poate fi elaborat şi pus în executare, acesta poate solicita direct instanţei judecătoreşti competente deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active.

Cererile/Acţiunile din procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active sunt de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie a avut domiciliul / reşedinţa debitorul cel puţin 6 luni anterior datei sesizării instanţei.

Procedura de lichidare se deschide de către instanţă  în următoarele situaţii:

a) la cererea debitorului aflat în insolvenţă:

1. dacă situaţia sa financiară este iremediabil compromisă;

2. dacă cererea sa de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor a fost respinsă de comisia de insolvenţă, cu propunerea de deschidere a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active;

3. dacă niciun plan de rambursare nu a fost aprobat sau, după caz, confirmat de instanţa judecătorească;

4. dacă planul de rambursare nu poate fi adus la îndeplinire din motive ce nu îi sunt imputabile;

b) la cererea oricăruia dintre creditori, dacă planul de rambursare nu poate fi adus la îndeplinire din motive neimputabile debitorului;

c) la cererea tuturor creditorilor, dacă planul rambursare din cadrul procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare, deschisă inițial, nu a fost adus la îndeplinire din motive imputabile debitorului.

Fomularea cererii

Cererea privind deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active va cuprinde date şi informaţii referitoare la:

a) numele/denumirea creditorilor, domiciliul/sediul social al acestora, valoarea şi tipul creanţei: certe sau sub condiţie, scadente ori nescadente, arătându-se suma şi, dacă este cazul, dreptul sau cauza de preferinţă;

b) acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute, măsuri asigurătorii aplicate;

c) demersuri de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii întreprinse de debitor anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;

d) statutul civil;

e) statutul profesional;

f) cuantumul veniturilor din muncă şi al celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror altor venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de 3 ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii 3 ani;

g) bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decât dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane;

h) conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile prin care debitorul îşi rulează disponibilităţile financiare sau de investiţii, precum şi disponibilul din aceste conturi;

i) creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane;

j) actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii 3 ani anterior formulării cererii;

k) numele persoanelor cărora debitorul le prestează întreţinere în mod curent şi titlul cu care aceasta este prestată şi, dacă este cazul, numele persoanelor care contribuie, împreună cu debitorul, la prestarea acestei întreţineri;

l) litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia;

m) menţiunea că nu a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 88, a infracţiunii de evaziune fiscală, a infracţiunilor de fals sau a unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii ori că a intervenit reabilitarea pentru astfel de condamnări, împreună cu înscrisurile doveditoare;

n) menţiunea că nu a beneficiat de o eliberare de datorii reziduale, potrivit prezentei legi, în ultimii 5 ani anterior depunerii cererii, respectiv că nu a făcut obiectul unei proceduri de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor ori de lichidare de active, care a fost închisă din motive imputabile acestuia, în ultimii 5 ani anterior depunerii cererii.

Ce urmează după depunerea cererii

Instanţa, analizând cererea introdusă , dacă constată că sunt întrunite condiţiile necesare, pronunţă o sentinţă de deschidere a procedurii de insolvenţă prin lichidare de active şi desemnează un lichidator, stabilindu-i şi onorariul.

Sentinţa de deschidere a procedurii se publică, de îndată, în Buletinul procedurilor de insolvenţă - secţiunea "Debitori - persoane fizice cu obligaţii ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi" şi se comunică debitorului şi creditorilor cunoscuţi.

Împotriva sentinţei se poate formula apel, în termen de 7 zile de la comunicare.

Lichidatorul este desemnat aleatoriu de către instanţă, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă, executorii judecătoreşti, avocaţii şi notarii înscrişi în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice, care îşi au sediul profesional în judeţul în care îşi are domiciliul sau reşedinţa debitorul.

Efectele deschiderii procedurii de insolvenţă prin lichidare de active

a) debitorul nu îşi mai poate exercita dreptul de dispoziţie asupra bunurilor urmăribile şi veniturilor urmăribile din averea sa;

b) se suspendă de drept executările silite individuale împotriva averii debitorului, dacă suspendarea nu a operat anterior, ca efect al unei proceduri de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor; suspendarea operează:

1. până la rămânerea definitivă a sentinţei prin care s-a soluţionat cererea de eliberare de datorii;

2. până la închiderea procedurii dispusă dacă se descoperă că debitorul a încheiat acte sau a acţionat, în orice mod, în frauda creditorilor anterior deschiderii procedurii de insolvenţă sau pe durata acesteia.

c) se suspendă prescripţia dreptului creditorilor de a cere executarea silită a creanţelor acestora împotriva averii debitorului; suspendarea operează:

1. până la rămânerea definitivă a sentinţei prin care s-a soluţionat cererea de eliberare de datorii;

2. până la închiderea procedurii dispusă dacă se descoperă că debitorul a încheiat acte sau a acţionat, în orice mod, în frauda creditorilor anterior deschiderii procedurii de insolvenţă sau pe durata acesteia.

d) dacă procedura se deschide la cererea debitorului/unuia dintre creditori, până la rămânerea definitivă a sentinţei prin care s-a soluţionat cererea de eliberare de datorii, se suspendă curgerea dobânzilor, penalităţilor, majorărilor de întârziere, precum şi a oricăror altor asemenea accesorii ale obligaţiei de plată, cu excepţia creanţelor care beneficiază de cauze de preferinţă ale căror dobânzi şi alte accesorii se calculează conform actelor din care rezultă creanţa, în limita valorii bunului grevat de cauza de preferinţă. Dacă procedura insolvenţei prin lichidare de active a fost închisă întrucât s-a descoperit că debitorul a încheiat acte sau a acţionat, în orice mod, în frauda creditorilor anterior deschiderii procedurii de insolvenţă sau pe durata acesteia, nu operează suspendarea curgerii dobânzilor, penalităţilor, majorărilor de întârziere, precum şi a oricăror altor asemenea accesorii ale obligaţiei de plată.

Debitorul poate depune la comisia de insolvenţă o cerere de aplicare a procedurii simplificate de insolvenţă dacă îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiții:

a) are domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită de cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii în România;

b) este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de maximum 12 luni, capabil să îşi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiză ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta;

c) cuantumul total al obligaţiilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie;

d) nu are bunuri sau venituri urmăribile;

e) are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

Formularea cererii

Debitorul depune la comisia de insolvenţă o cerere de aplicare a procedurii simplificate de insolvenţă.

Comisia de insolvență la nivel teritorial funcționează la sediul Comisariatelor Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor.

Cererea debitorului este un formular tipizat ce se pune la dispoziţia publicului, cu titlu gratuit, la sediile comisiilor de insolvenţă, precum şi on-line, pe pagina de internet a comisiei de insolvenţă la nivel central, care cuprinde date şi informaţii referitoare la:

a) motivele care au condus la ajungerea în stare de insolvenţă;

b) numele/denumirea creditorilor, domiciliul/sediul social al acestora, valoarea şi tipul creanţei: certe sau sub condiţie, scadente ori nescadente, arătându-se suma şi, dacă este cazul, dreptul sau cauza de preferinţă;

c) acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute, măsuri asigurătorii aplicate;

d) demersuri de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii întreprinse de debitor anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;

e) statutul civil;

f) statutul profesional;

g) cuantumul veniturilor din muncă şi al celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror altor venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de 3 ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii 3 ani;

h) bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decât dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane;

i) conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile prin care debitorul îşi rulează disponibilităţile financiare sau de investiţii, precum şi disponibilul din aceste conturi;

j) creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane;

k) actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii 3 ani anterior formulării cererii;

l) numele persoanelor cărora debitorul le prestează întreţinere în mod curent şi titlul cu care aceasta este prestată şi, dacă este cazul, numele persoanelor care contribuie, împreună cu debitorul, la prestarea acestei întreţineri;

m) litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia;

n) menţiunea că nu a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 88, a infracţiunii de evaziune fiscală, a infracţiunilor de fals sau a unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii ori că a intervenit reabilitarea pentru astfel de condamnări, împreună cu înscrisurile doveditoare;

o) menţiunea că nu a beneficiat de o eliberare de datorii reziduale, potrivit prezentei legi, în ultimii 5 ani anterior depunerii cererii, respectiv că nu a făcut obiectul unei proceduri de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor ori de lichidare de active, care a fost închisă din motive imputabile acestuia, în ultimii 5 ani anterior depunerii cererii;

p) dacă este cazul, denumirea societăţilor la care debitorul a avut calitatea de asociat unic, administrator sau asociat/acţionar în ultimii 2 ani anterior introducerii cererii, numărul sau procentul acţiunilor/părţilor sociale/părţilor de interes deţinute;

q) dacă este cazul, calitatea de persoană fizică autorizată, titular al unei întreprinderi individuale sau membru al unei întreprinderi familiale deţinută în ultimii 2 ani anterior introducerii cererii.

Înscrisuri ce trebuiesc anexate cererii:

a) dovada faptului că este angajat sau că desfăşoară o activitate producătoare de venituri ori, după caz, documente care să ateste lipsa/reducerea capacităţii sale de muncă, iar, dacă este şomer, dovada faptului că nu a fost concediat din motive imputabile şi că a făcut toate demersurile specifice unei persoane diligente pentru obţinerea unui loc de muncă;

b) documente care să ateste veniturile din muncă şi cele asimilate acestora, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi orice alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de 3 ani anterior depunerii cererii, precum şi o menţiune privind schimbările previzionate ale veniturilor în următorii 3 ani;

c) copii ale declaraţiilor fiscale pentru ultimii 3 ani anterior formulării cererii;

d) un extras de cazier judiciar şi cazier fiscal la zi;

e) un raport complet de la Biroul de Credit, emis cu maximum 30 de zile înainte de data depunerii cererii;

f) o propunere de plan de rambursare a datoriilor, care conţine cel puţin sumele pe care debitorul consideră că le va putea plăti periodic creditorilor săi.

Ce urmează după depunerea cererii

Comisia de insolvenţă, analizând cererea debitorului şi actele depuse în susţinerea acesteia, dacă apreciază că debitorul întruneşte condiţiile necesare, sesizează instanţa competentă în vederea constatării îndeplinirii condiţiilor pentru aplicarea procedurii simplificate de insolvenţă.

Soluţionarea cererii de către instanţă

Instanţa sesizată, cu citarea debitorului şi creditorilor, astfel cum au fost identificaţi în lista creditorilor, avizată de comisia de insolvenţă, constată, prin sentinţă, îndeplinirea de către debitor a condiţiilor pentru aplicarea procedurii simplificate de insolvenţă sau, după caz, respinge cererea comisiei de insolvenţă.

Sentinţa se comunică debitorului, creditorilor şi comisiei de insolvenţă şi poate fi atacată cu apel, la tribunal, în termen de 7 zile de la comunicare.

Hotărârea judecătorească definitivă se publică, de îndată, în Buletinul procedurilor de insolvenţă - secţiunea "Debitori - persoane fizice cu obligaţii ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi".

Efectele admiterii cererii

De la data rămânerii definitive a sentinţei, se suspendă de drept toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra patrimoniului debitorului. De asemenea, este suspendată de drept, în privinţa debitorului, curgerea dobânzilor, penalităţilor, majorărilor de întârziere, precum şi a oricăror altor asemenea accesorii ale obligaţiei de plată, precum și prescripţia dreptului creditorilor de a cere executarea silită a creanţelor acestora împotriva debitorului.

Derularea procedurii

În termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a sentinţei, comisia de insolvenţă notifică debitorul cu privire la admiterea cererii sale de aplicare a procedurii simplificate de insolvenţă şi îi pune în vedere că pe durata a 3 ani de la notificare are următoarele obligaţii:

a) să plătească creanţele curente, pe măsură ce devin scadente;

b) să nu contracteze noi împrumuturi;

c) să furnizeze, anual, comisiei de insolvenţă o informare cu privire la situaţia sa patrimonială;

d) să informeze, de îndată, comisia de insolvenţă cu privire la obţinerea oricăror venituri suplimentare de peste 1/2 din salariul minim pe economie faţă de nivelul declarat prin cererea de aplicare a procedurii simplificate de insolvenţă;

e) să informeze comisia de insolvenţă cu privire la dobândirea cu orice titlu, inclusiv moşteniri sau donaţii, de bunuri şi servicii a căror valoare depăşeşte salariul minim pe economie.