Sesizarea penală



 

01.07.2020

 

Sesizarea penală cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană poate fi făcută prin plângere sau denunţ.



Plângerea penală

Conform art. 289 alin.1 din Legea nr. 135/ 1 iulie 2010 privind Codul de procedură penală, „ Plângerea este încunoştinţarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracţiune.”

 

Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul persoanei fizice căreia i s-a cauzat o vătămare ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.

 

Plângerea se adresează poliției sau parchetului (procurorului), iar dacă aceasta este greşit îndreptată la instanţa de judecată se  va trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.

 

Plângerea se poate face personal sau prin mandatar ( mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii).

 

Plângerea se poate face şi de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ sau de către copilul major pentru părinţi. Persoana vătămată poate să declare că nu îşi însuşeşte plângerea.

 

Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu.

 

În cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuieşte pe teritoriul României, cetăţean român, străin sau persoană fără cetăţenie, şi prin aceasta se sesizează săvârşirea unei infracţiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat să primească plângerea şi să o transmită organului competent din ţara pe teritoriul căreia a fost comisă infracţiunea. Regulile privind cooperarea judiciară în materie penală se aplică în mod corespunzător.

 

Persoana care nu vorbeşte sau nu înţelege limba română poate depune plângerea în limba pe care o înţelege. Odată cu depunerea plângerii aceasta poate solicita ca, atunci când este citată, să primească şi o traducere a citaţiei.

 

Fomularea plângerii

 

Plângerea poate fi formulată:

a) în scris, trebuind să fie semnată de către persoana vătămată sau de mandatar;

b) în formă electronică, cu îndeplinirea condiţiilor de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale;

c) oral, urmând să se consemneaze într-un proces-verbal de către organul care o primeşte.

 

Denunțul

Denunţul este încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni.

 

Denunţul se poate face numai personal.

 

Denunțul trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.

 

Denunțul se adresează poliției sau parchetului (procurorului), iar dacă acesta este greşit îndreptat la instanţa de judecată se  va trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.

 

Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, denunțul se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face denunț cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă.

 

În cazul în care denunțul este întocmit de către o persoană care locuieşte pe teritoriul României, cetăţean român, străin sau persoană fără cetăţenie, şi prin acesta se sesizează săvârşirea unei infracţiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat să primească denunțul şi să îl transmită organului competent din ţara pe teritoriul căreia a fost comisă infracţiunea.

 

Fomularea denunțului

 

Denunțul poate fi formulat:

a) în scris, trebuind să fie semnat;

b) în formă electronică, cu îndeplinirea condiţiilor de formă numai dacă este certificat prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale;

c) oral, urmând să se consemneaze într-un proces-verbal de către organul care o primeşte.