Căsătoria



 

01.07.2020

 

Potrivit dispozițiilor art. 259 din Codul civil, căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.

 

Căsătoria este o uniune legalizată prin care două persoane s-au decis să întemeieze o familei, să trăiască și să-și împartă veniturile și bunurile materiale în comun.



Unde trebuie depusă declarația de căsătorie?

Potrivit dispozițiilot art. 279 alin.(1) din Codul civil, căsătoria se celebrează de către ofiţerul de stare civilă, la sediul primăriei.

 

Ca regulă generală, căsătoria se încheie de către ofiţerul de stare civilă la sediul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor, al primăriei în a cărei rază de competenţă teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa unul dintre viitorii soţi sau, după caz, la un sediu destinat acestui scop, stabilit de primarul unităţii administrativ-teritoriale respective (art.24 alin (1) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă).

 

Prin excepţie, căsătoria se poate celebra, cu aprobarea primarului, de către un ofiţer de stare civilă de la o altă primărie, decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau îşi au reşedinţa viitorii soţi, cu obligativitatea înştiinţării primăriei de domiciliu sau de reşedinţă a viitorilor soţi, în vederea publicării declaraţiei de căsătorie (art.24 alin (2) și (3) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă).

 

Declaraţia de căsătorie se face personal de către viitorii soţi, în scris, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la primăria competentă unde urmează a se încheia căsătoria, conform art.280 din Codul civil. 

 

Declaraţia cuprinde voinţa soţilor de a se căsători, menţiunea că au luat cunoştinţă de starea de sănătate a fiecăruia, că îndeplinesc condiţiile de fond, că nu există impedimente la căsătorie, menţiunea privind numele pe care soţii îl vor purta după căsătorie, precum şi regimul matrimonial ales. Totodată, în cazul în care viitorii soţi au făcut declaraţiile de căsătorie la servicii de stare civilă diferite, declaraţia va cuprinde şi indicarea locului unde urmează să se încheie căsătoria.

 

Dacă unul dintre viitorii soţi nu se află în unitatea administrativ-teritorială unde urmează a se încheia căsătoria, el poate face declaraţia de căsătorie la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la primăria unităţii administrative teritoriale unde se află temporar, care o transmite în termen de 48 de ore serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, primăriei unde urmează a se încheia căsătoria ( art.281 din Codul civil).

 

Potrivit dispozițiilor art.31 alin.1 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, ofiţerul de stare civilă poate încheia căsătoria între cetăţeni străini sau între aceştia şi cetăţeni români.

Care sunt condițiile obligatorii pentru încheierea căsătoriei?

Condiţiile de fond cerute pentru încheierea valabilă a căsătoriei reprezintă acele împrejurări care trebuie să existe la încheierea căsătoriei, pentru ca aceasta să se poată realiza în mod valabil.

 

Condiţiile de fond sunt prevăzute de legea naţională a viitorilor soţi la momentul celebrării căsătoriei, potrivit art. 2586 din Codul civil,  spre deosebire de condiţiile de formă, care sunt prevăzute de legea locului unde se încheie căsătoria. Acestea sunt următoarele:

 

a. Consimţământul la căsătorie

 

Potrivit dispozițiilor art. 271 din Codul civil, căsătoria se încheie între bărbat şi femeie prin consimţământul personal şi liber al acestora.

 

Consimţământul nu poate fi exprimat prin reprezentant, căsătoria fiind un act juridic civil ce nu poate fi încheiat, numai personal de părţi, nu prin reprezentare. Ca atare, consimţământul se exprimă în faţa delegatului de stare civilă, chiar în momentul încheierii căsătoriei, personal de fiecare dintre soţi.

 

Caracterul personal al consimţământului exclude deci posibilitatea exprimării lui prin reprezentant, iar caracterul liber al consimţământului exclude manifestarea acestuia ca rezultat al violenţei fizice şi/ sau morale exercitate asupra viitorilor soţi.

 

Consimţământul se manifestă prin răspunsul afirmativ la întrebările delegatului de stare civilă, adresate fiecăruia dintre soţi, respective,  dacă vor să se căsătorească unul cu celălalt. Acesta se exprimă simultan de soţi (ceea ce presupune prezenţa ambilor soţi în faţa delegatului de stare civilă), iar exprimarea sa se constată în mod direct de ofiţerul de stare civilă.

 

Există cazuri în care se consideră că lipseşte consimţământul la căsătorie, respectiv:

  • când unul dintre soţi răspunde negativ sau nu răspunde la întrebarea delegatului de stare civilă şi totuşi acesta declară încheiată căsătoria;
  • alienatul sau debilul mintal consimte la căsătorie în momentul în care este lipsit de luciditate sau în momentele sale de luciditate pasageră;
  • căsătoria fictivă, adică aceea încheiată în alte scopuri decât întemeierea unei familii.

 

b. Vârsta matrimonială

 

Potrivit dispozițiilor art.272 alin.(1) din Codul Civil, căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani.

 

Ca principiu, o persoană se poate căsători numai dacă a împlinit vârsta de 18 ani. Ca excepție, pentru motive temeinice, minorul care nu a împlinit vârsta de 18 ani, dar are împlinită vârsta de 16 ani, se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor ori, după caz, a tutorelui ori, dacă nu există părinţi şi nici tutore, a persoanei sau autorităţii care a fost abilitată să exercite autoritatea părintească şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul minorul ( vezi aici Model cerere autorizare căsătorie), conform art.272 alin.(2)-(4) din Codul Civil.

 

Sancţiunea încheierii căsătoriei fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, după caz, respectiv fără autorizarea instanţei de tutelă este nulitatea relativă a căsătoriei, expres reglementată de art. 297 Cod civil, vezi aici.

 

c. Bigamia

 

Potrivit dispozițiilor art.273 din Codul Civil, este interzisă încheierea unei noi căsătorii de către persoana care este căsătorită.

 

Codul civil consacră principiul monogamiei (formă de căsătorie în care un bărbat sau o femeie nu poate avea decât o singură soție sau un singur soț în același timp), potrivit căruia se poate căsători numai persoana care nu este căsătorită, este divorţată sau văduvă, fiind interzisă poligamia (căsătoria unui bărbat cu mai multe femei) sau poliandria (căsătoria unei femei cu mai mulţi bărbaţi).

 

Principiul monogamiei este de ordine publică, iar încheierea căsătoriei cu nerespectarea acestei interdicţii se sancţionează cu nulitatea absolută , potrivit art. 293 alin. (1) din Codul civil.

 

d. Interzicerea căsătoriei între rude

 

Potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul civil, este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă (de exemplu, este oprită căsătoria între tată şi fiică, între bunic şi nepoată), precum şi între cele în linie colaterală (de exemplu, este oprită căsătoria între unchi şi nepoată, mătuşă şi nepot) până la al patrulea grad inclusiv.

 

Pentru motive temeinice, căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea (rude de sânge, persoane devenite rude prin adopţie, persoane a căror rudenie firească a rezultat din adopţie) poate fi autorizată de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea. Instanţa se va putea pronunţa pe baza unui aviz medical special dat în acest sens.

 

Dovada rudeniei se face cu acte de stare civilă.

 

În cazul adopţiei, mențiunile precedente sunt aplicabile atât între cei care au devenit rude prin adopţie, cât şi între cei a căror rudenie firească a încetat prin efectul adopţiei.

 

e. Interzicerea căsătoriei între tutore şi persoana minoră

 

Potrivit dipozițiilor art. 275 din Codul civil, căsătoria este oprită între tutore şi persoana minoră care se află sub tutela sa.

 

Considerentele sunt de această dată preponderent morale. Tutorele nu este întotdeauna o rudă a minorului, ci poate fi un afin, un prieten al familiei minorului, o persoană de încredere desemnată de părinte.

 

Potrivit art. 26 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, existenţa tutelei constituie cauză de nulitate relativă a căsătoriei numai în cazul căsătoriilor încheiate după intrarea în vigoare a noului Cod civil.

 

f. Alienaţia şi debilitatea mintală

 

Potrivit dispozițiilor art. 276 din Codul civil, este interzis să se căsătorească alienatul mintal şi debilul mintal.

 

În cazul alienatului şi al debilului mintal se interzice căsătoria, deoarece, pe de o parte, aceste persoane nu pot exprima un consimţământ valabil, iar pe de altă parte, există riscul naşterii unor copii cu deficienţe psihice.

 

Starea de alienaţie sau debilitate mintală trebuie să existe la momentul încheierii căsătoriei, fără a avea relevanţă că persoana respectivă se află sau nu la data încheierii căsătoriei într-un moment de luciditate.

 

Sancţiunea încălcării acestei interdicţii o constituie nulitatea absolută, expres prevăzută de art. 293 alin. (1) din Codul Civil, fără a deosebi dacă alienatul sau debilul mintal este sau nu pus sub interdicţie. Căsătoria încheiată de alienatul sau debilul mintal este lovită de nulitate absolută, chiar dacă starea de boală psihică a fost cunoscută şi acceptată de celălalt soţ.

 

g. Interzicerea sau echivalarea unor forme de convieţuire cu căsătoria

 

Potrivit dispozițiilor art. 277 alin.(1) din Codul civil, este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex.

 

Norma interzice căsătoria dintre persoane de acelaşi sex. Diferenţa de sex a fost expres prevăzută şi în cazul logodnei, prin art. 266 alin. (5) din Codul Civil, statuându-se că aceasta poate fi încheiată numai între bărbat şi femeie.

 

Căsătoria încheiată între persoanele de acelaşi sex este lovită de nulitate absolută în baza art. 293 alin. (1), raportat la art. 271 din Codul Civil.

Cât este taxa pentru oficierea căsătoriei?

Taxa pentru oficierea căsătoriei se stabilește prin Hotărâre a Consiliului Local, legislația în vigoare neprevăzând un cuantum determinat pentru toate județele si/ sau sectoarele. Pentru a afla cuantumul exact, este necesar să sunați la primăria unde doriți să aibă lor oficierea căsătoriei.

 

De exemplu:

  • în municipiul Iași sunt prevăzute următoarele taxe:

1. Taxă pentru oficierea căsătoriei în zilele nelucrătoare (sâmbătă, duminică şi sărbătorile legale) - 350 lei;

2. Taxă pentru încheierea căsătoriei înainte de expirarea termenului de 10 zile stabilit prin lege - 150 lei;

3. Taxă pentru oficierea căsătoriei în alt loc decât sediul Serviciului de Stare Civilă -1500 lei.

 

  • în municipiul Craiova sunt prevăzute următoarele taxe:

1. Taxă oficiere căsătorie în sediul Direcției de Evidență a Persoanelor Craiova - 51 lei;

2. Taxă oficiere în sediul Primăriei - 850 lei;

3. Taxă pentru executarea de fotografii în incinta Casei Căsătoriilor - 35 lei;

4. Taxă înregistrare video în incinta Casei Căsătoriilor - 35 lei.

Ce documente trebuie să prezentați pentru oficierea căsătoriei?

O dată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi trebuie să prezinte următoarele acte: 

a) actele de identitate, în original şi copie xerox ( trebuie să aibă termen de valabilitate atât la depunerea actelor, cât şi la încheierea căsătoriei). Pentru cetăţenii străini şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate se vor prezenta paşapoarte în original şi xerocopie cu termen de valabilitate atât la depunerea dosarului cât şi la încheierea căsătoriei;

b) certificatele de naştere, în original şi în copie;

c) certificatele medicale privind starea sănătăţii (certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători;

d) autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care  cere încuviinţarea pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie, în condiţiile prevăzute de lege;  

e) avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente legate de vârsta matrimonială;

f) o declaraţie pe propria răspundere a viitoril soți, că nu cunosc niciun motiv de natură legală care să împiedice încheierea căsătoriei;

 g) acte, în original şi în copii traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul. Aceste acte pot fi:

  • certificatul de deces al fostului soţ;
  • certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei; 

e) dovadă eliberată ori autentificată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin, din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile de fond, cerute de legea sa naţională, pentru încheierea căsătoriei în România, în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 119/1996, coroborate cu art. 18 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, cu excepţia cetăţenilor statelor cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică, ce pot prezenta documente eliberate de autorităţile competente din ţările respective; 

f) declaraţia dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România.

Ce urmează după înregistrarea declaraţiei de căsătorie?

Potrivit dispozițiilor art. 283 din Codul civil, în aceeaşi zi cu primirea declaraţiei de căsătorie, ofiţerul de stare civilă dispune publicarea acesteia, prin afişarea în extras, într-un loc special amenajat la sediul primăriei şi pe pagina de internet a acesteia unde urmează să se încheie căsătoria şi, după caz, la sediul primăriei unde celălalt soţ îşi are domiciliul sau reşedinţa.

 

Extrasul din declaraţia de căsătorie cuprinde, în mod obligatoriu: data afişării, datele de stare civilă ale viitorilor soţi şi, după caz, încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, precum şi înştiinţarea că orice persoană poate face opoziţie la căsătorie, în termen de 10 zile de la data afişării.

 

Căsătoria se încheie după 10 zile de la afişarea declaraţiei de căsătorie, termen în care se cuprind atât data afişării, cât şi data încheierii căsătoriei.

 

Termenul poate fi redus, cu încuviinţarea primarului localităţii unde urmează a se încheia căsătoria, respectiv a consulului sau diplomatului cu atribuţii consulare, în ipoteza căsătoriilor încheiate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în cazul existenţei unor motive temeinice (spre exemplu, viitoarea soţie este însărcinată şi naşterea urmează să aibă loc în termenul de 10 zile de la declaraţia de căsătorie; viitorul soţ este militar şi are o permisie mai mică de 10 zile; viitorul soţ urmează a pleca la studii sau într-o misiune în străinătate în interiorul termenului de 10 zile de la declaraţia de căsătorie).

 

După expirarea termenului de 10 zile, căsătoria se poate încheia, numai cu aprobarea Primarului municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului sau al comunei unde urmează a se încheia căsătoria, a consulului sau diplomatului cu atribuţii consulare în cazul căsătoriilor încheiate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, pentru situaţii temeinic justificate.

 

Depunerea şi înregistrarea declaraţiei de căsătorie nu au semnificaţia unui promisiuni de căsătorie, nu au valoare juridică de sine stătătoare, nu creează obligaţia încheierii căsătoriei. Însă, revocarea promisiunii de căsătorie, la fel ca şi în cazul logodnei, poate genera o acţiune în despăgubiri.

 

Potrivit dispozițiilor art. 284 din Codul civil, în cazul în care căsătoria nu s-a încheiat în termen de 30 de zile de la data afişării declaraţiei de căsătorie sau dacă viitorii soţi doresc să modifice declaraţia iniţială, trebuie să se facă o nouă declaraţie de căsătorie şi să se dispună publicarea acesteia.

 

De asemenea, legea nu limitează numărul reînnoirilor declaraţiilor de căsătorie, astfel că, ori de câte ori viitorii soţi se află în imposibilitatea încheierii căsătoriei la data stabilită, ori doresc să modifice declaraţia iniţială, aceştia au teoretic posibilitatea de a formula şi depune o nouă declaraţie de căsătorie.

 

Conform art. 285 din Codul civil, orice persoană poate face opoziţie la căsătorie, dacă există un impediment legal ( de exemplu, bigamia, rudenia de sânge, rudenia în linie dreaptă rezultată din adopţie, alienaţia ori debilitatea mintală, căsătoria între persoane de acelaşi sex) sau dacă alte cerinţe ale legii nu sunt îndeplinite.

 

Potrivit art.283 alin.(2) din Codul civil, opoziţia la căsătorie se face numai în scris, în termen de 10 zile de la data afişării, iar aceasta trebuie să conțină: numele, prenumele, adresa titularului, indicarea împrejurărilor pentru care nu se poate încheia căsătoria, a dovezilor pe care se întemeiază opoziţia, semnătura titularului.

 

Ori de câte ori s-a formulat o opoziţie la căsătorie, ofiţerul de stare civilă va proceda la analiza opoziţiei la căsătorie în intervalul de timp rămas până la data stabilită pentru celebrarea căsătoriei. Potrivit art. 286 din Codul Civil, ofiţerul de stare civilă poate să refuze să celebreze căsătoriei dacă, pe baza verificărilor pe care este obligat să le efectueze, a opoziţiilor primite sau a informaţiilor pe care le deţine, în măsura în care acestea din urmă sunt notorii, constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

 

După îndeplinirea tuturor formalităților, potrivit art. 287 din Codul civil, viitorii soţi sunt obligaţi să se prezinte împreună la sediul primăriei ( în mod excepțional ofiţerul de stare civilă poate celebra căsătoria şi în afara sediului serviciului de stare civilă), pentru a-şi da consimţământul la căsătorie în mod public, în prezenţa a 2 martori, în faţa ofiţerului de stare civilă.

 

Martorii atestă faptul că soţii şi-au exprimat consimţământul la locul celebrării căsătoriei, personal, în faţa ofiţerului de stare civilă şi a martorilor.

 

Conform art. 287 din Codul Civil, nu pot fi martori la încheierea căsătoriei următoarele categorii de persoane:

a) incapabilii (adică minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi persoanele puse sub interdicţie judecătorească);

b) persoanele care din cauza unei deficienţe psihice sau fizice nu sunt apte să ateste faptul că soţii şi-au exprimat consimţământul personal, la locul unde se celebrează căsătoria, în prezenţa ofiţerului de stare civilă şi a martorilor.

 

Regimul matrimonial

Înregistrarea căsătoriei în registrul actelor de stare civilă se face de îndată de către ofiţerul de stare civilă, imediat după momentul încheierii căsătoriei, iar actul de căsătorie se semnează de către soţi, de cei doi martori şi de ofiţerul de stare civilă. După înregistrarea efectuată, ofiţerul de stare civilă va completa certificatul de căsătorie, care va fi înmânat soţilor şi care constituie mijlocul de dovadă a încheierii căsătoriei.

 

În scopul cunoaşterii de către terţi a stării civile a soţilor şi a regimului matrimonial ales, ofiţerul de stare civilă are următoarele obligaţii:

a) să menţioneze pe actul de căsătorie regimul matrimonial ales de soţi (art.291 din Cod civil);

b) să comunice la Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale o copie a actului de căsătorie, fără a avea relevanţă dacă soţii au încheiat sau nu o convenţie matrimonială;

 c) să comunice notarului public ce a autentificat convenţia matrimonială o copie a actului de căsătorie. Comunicarea se face din oficiu şi de îndată, sintagmă ce semnifică imediat, adică în aceeaşi zi sau cel târziu a doua zi lucrătoare care urmează.

 

Conform art.369 din Codul Civil, după cel puţin un an de la încheierea căsătoriei, soţii pot, ori de câte ori doresc, să înlocuiască regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori să îl modifice, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege pentru încheierea convenţiilor matrimoniale. ( vezi aici Model cerere modificare regim matrimonial)

 

Creditorii prejudiciaţi prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula acţiunea revocatorie în termen de un an de la data la care au fost îndeplinite formalităţile de publicitate sau, după caz, de când au luat cunoştinţă mai înainte de aceste împrejurări pe altă cale.

Nulitatea căsătoriei

Potrivit dispozițiilor art. 293 din Codul civil, este lovită de nulitate absolută căsătoria încheiată cu nerespectarea dispoziţiilor legale privitoare la condiţiile de fond şi de formă indicate expres de lege, şi anume:

a) căsătoria încheiată cu lipsa consimţământului soţilor;

b) căsătoria încheiată de o persoană care este deja căsătorită;

c) căsătoria încheiată între persoane care sunt rude în grad prohibit de lege;

d) căsătoria încheiată între adoptator sau rudele sale, pe de o parte, adoptat sau rudele acestuia, pe de altă parte;

e) căsătoria încheiată de alienatul sau debilul mintal;

f) căsătoria încheiată cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la prezenţa personală a soţilor, împreună, la sediul primăriei pentru a-şi da consimţământul la căsătorie, în prezenţa a doi martori şi a ofiţerului de stare civilă;

g) căsătoria încheiată între persoane de acelaşi sex;

h) căsătoria încheiată de un delegat de stare civilă incompetent;

i) căsătoria încheiată de minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani;

j) căsătoria încheiată în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie.

 

Este lovită de nulitate relativă:

a) căsătoria încheiată de minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, fără încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui şi/sau fără autorizarea instanţei de tutela (art. 297 din Codul civil);

b) la cererea soţului al cărui consimţământ a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violenţă (art.298 din Codul civil);

c) căsătoria încheiată de persoana lipsită de discernământ (art.299 din Codul civil);

d) căsătoria încheiată între tutore şi persoana minoră aflată sub tutela sa.

 

Anularea căsătoriei poate fi cerută în termen de 6 luni, potrivit art.301 alin.(1) din Codul civil. ( vezi aici Model cerere anulare căsătorie)

 

Momentul de la care începe să curgă acest termen diferă în funcţie de motivul care stă la baza acţiunii în anulare. Astfel:

1. dacă anularea căsătoriei se solicită pentru lipsa încuviinţărilor prevăzute de lege, termenul de 6 luni începe să curgă de la data la care persoana a cărei încuviinţare era necesară a luat cunoştinţă de încheierea căsătoriei;

2. în cazul nulităţii pentru vicii de consimţământ ori pentru lipsa discernământului, termenul curge de la data încetării violenţei sau, după caz, de la data la care cel interesat a cunoscut dolul, eroarea ori lipsa vremelnică a discernământului;

3. în cazul căsătoriei încheiate între tutore şi persoana minoră aflată sub tutela sa, termenul curge de la data încheierii căsătoriei.