În funcție de problema pe care doriți să o adresați spre soluționare instanței, trebuie mai întâi să alegeți modelul de cerere de chemare în judecată de care aveți nevoie ( click aici pentru mai multe modele).

Completați modelul de cerere de chemare în judecată conform instrucțiunilor din cuprins.

Conform art.194 din Codul de procedură civilă (click aici), cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă:

a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale dumneavostră, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de către dumneavoastră. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.  Dacă locuiți în străinătate, precizați şi domiciliul ales în România unde urmează să vi se facă toate comunicările privind procesul.

b) dacă este cazul, numele, prenumele şi calitatea celui care vă reprezintă în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151 din Codul de procedură civilă, se va alătura cererii (procură, împuternicire etc.).

c) obiectul cererii şi valoarea lui, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare.

Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104 din Codul de procedură civilă, respectiv valoarea lor se determină în funcţie de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislaţiei fiscale, iar în cazul în care valoarea impozabilă nu este stabilită se vor lua în considerare înscrisurile prezentate şi explicaţiile date de părţi.

Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea reconvențională se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;

d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;

e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.

Atenție! Potrivit art.254 din Codul de procedură civilă, probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată. Dovezile care nu au fost propuse nu vor mai putea fi cerute şi încuviinţate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:

1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii;

2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească şi partea nu o putea prevedea;

3. partea învederează instanţei că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute;

4. administrarea probei nu duce la amânarea judecăţii;

5. există acordul expres al tuturor părţilor.

În cazul amânării judecații pentru a se administra dovezile care nu au fost propuse prin cererea de chemare în judecată, veți fi obligat, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviinţată:

a) să depuneți lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviinţarea probei, când se cere proba cu martori;

b) să depuneți copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviinţat proba cu înscrisuri;

c) să depuneți interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviinţarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul trebuie comunicat (Statul şi celelalte persoane juridice de drept public, precum şi persoanele juridice de drept privat vor răspunde în scris la interogatoriu);

d) să depună dovada plăţii cheltuielilor necesare efectuării expertizei, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau în termenul stabilit de instanţă, dacă s-a încuviinţat proba expertizei.

Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc. Cu toate acestea, părţile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanţei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii.

Când doriți să vă dovediți cererea prin înscrisuri, trebuie să atașați fiecărui exemplar al cererii de chemare în judecată copii după înscrisurile (probele) pe care le-ați indicat în cererea dumneavoastră. Fiecare înscris trebuie certificat pentru conformitate cu originalul (adică dumneavoastră trebuie să scrieți pe copie, în josul paginii sau unde se poate și este vizibil, pe fiecare pagină, mențiunea „ Conform cu originalul” și semnați lângă această mențiune). Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoţite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat.

În cazul în care doriți să vă dovediți cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul reclamantului/celorlalte persoane față de care ați formulat pretenții, cereți înfăţişarea în persoană a acestora, dacă sunt persoane fizice. Dacă acestea/o parte dintre acestea sunt persoane juridice, vor răspunde în scris la interogatoriul pe care va trebui să îl ataşati cererii de chemare în judecată.

Când doriți să faceți dovada cu martori, trebuie să le precizați numele, prenumele şi adresa, precum și, dacă este cazul, şi adresa electronică, numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.

f) semnătura.

Atenție! Potrivit art. 196  din Codul de procedură civilă:

„(1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispoziţiile art. 200 sunt aplicabile.

(2) Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie. În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a fost invocată nulitatea.

(3) Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condiţiile prevăzute la alin. (2).”

Totodată, potrivit art. 204 din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește modificarea cererii de chemare în judecată:

„ (1) Reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.

(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute în instanţă când:

1. se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii;

2. reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii;

3. se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului;

4. se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă.

(3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor.”

Conform art.148 alin.6 din Codul de procedură civilă „ Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel”.

Pentru mai multe detalii despre ce sunt taxele de timbru, click aici.

Trebuie mai întâi să calculați taxa judiciară de timbru ( click aici pentru a vedea calculatorul de taxă) pe care va trebui să o achitați. Indicat este să verificați întâi dacă vă aflați în situația în care acțiunea / cererea dumneavostră este scutită de la plata taxei de timbru. (click aici pentru detalii).

Taxele judiciare de timbru se plătesc de regulă înainte de depunerea acțiunii/cererii în instanță, fie prin plata în numerar la ghișeu, fie prin virament sau în sistem on-line, într-un cont de venituri al bugetului local "Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru" al orașului sau comunei în care aveți domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică în numele căreia formulați acțiunea/cererea are sediul social.

Dacă nu sunteți sigur că ați calculat corect taxa judiciară de timbru, nu vă faceți griji. Ulterior depunerii acțiunii la registratura instanței, personalul angajat va face un calcul și o să primiți o înștiințare cu suma ce trebuie achitată sau diferența de sumă ce trebuie achitată, precum și termenul în care să faceți acest demers.

Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul bugetului local al orașului sau comunei în care se află sediul instanţei (click aici pentru detalii despre instanțele din România) la care se introduce acţiunea sau cererea.

Plata în numerar (cash/bani gheață) se poate face prin deplasarea efectivă la una din următoarele locații:

1. la sediul Direcției de Impozite și Taxe Locale (click aici pentru a vedea adrese ale acestor instituții)  de la domiciliul, respectiv sediul social al persoanei fizice/juridice ce trebuie să achite taxele. Păstrați chitanța originală pentru că aceasta este dovada achitării taxei judiciare de timbru și ulterior o veți depune la dosar.

2. la orice oficiu poștal (click aici pentru a vedea lista cu oficiile poștale din România), prin mandat poștal, indiferent de locul unde are domiciliul, respectiv sediul social persoana fizică/juridică ce trebuie să achite taxele. Precizări:

• vă costă suplimentar o taxă de câțiva lei și trebuie să cunoașteți codul unic de înregistrare (click aici pentru a vedea lista cu coduri) și contul pentru plata taxei judiciare de timbru al orașului sau comunei unde își are domiciliul, respectiv sediul social persoana fizică/juridică ce trebuie să achite taxele;
• dacă achitați taxa pentru altcineva trebuie să menționați în mandat numele persoanei ce are obligația să achite taxa;
• dacă este vorba despre un proces deja început, se precizează, în plus, denumirea instanței unde este introdusă acțiunea și numărul dosarului de instanță.

3. la anumite agenții CEC Bank ( click aici). Precizări: 

• trebuie să cunoașteți codul unic de înregistrare (click aici pentru a vedea lista de coduri) și contul pentru plata taxei judiciare de timbru al orașului sau comunei unde își are domiciliul, respectiv sediul social persoana fizică/juridică ce trebuie să achite taxele;
• dacă achitați taxa pentru altcineva trebuie să menționați în mandat numele persoanei ce are obligația să achite taxa;
• dacă este vorba despre un proces deja început, se precizează, în plus, denumirea instanței unde este introdusă acțiunea și numărul dosarului de instanță.

4. în anumite cazuri, la ghișeele pentru plata taxelor judiciare de timbru amenajate în incinta instanțelor (click aici pentru detalii despre instanțele din România), însă dacă aveți posibilitatea, cel mai bine este să sunați la respectiva instanță înainte să vă deplasați la sediu acesteia, pentru a afla programul exact.

Plata prin virament bancar se face în contul orașului sau comunei unde își are domiciliul, respectiv sediul social persoana fizică/juridică ce trebuie să achite taxele. Precizări:

1. trebuie să cunoașteți codul unic de înregistrare (click aici pentru a vedea lista de coduri) și contul pentru plata taxei judiciare de timbru al orașului sau comunei unde își are domiciliul, respectiv sediul social persoana fizică/juridică ce trebuie să achite taxele;

2. trebuie să menționați la detaliile plății faptul că aceasta reprezintă taxa judiciară de timbru;

3. dacă achitați taxa pentru altcineva trebuie să menționați numele persoanei ce are obligația să achite taxa;

4. dacă este vorba despre un proces deja început, se precizează, în plus, denumirea instanței unde este introdusă acțiunea și numărul dosarului de instanță;

5. orice taxă de timbru platită prin virament bancar ce va fi depusă la dosarul de instanță trebuie să poarte viza băncii (extrasul trebuie ștampilat de bancă).

Plata online prin intermediul site-ului www.ghiseul.ro  (click aici). Precizări:

1. selectați „Plata fără autentificare” din jos-ul paginii www.ghiseul.ro pentru a câștiga timp, însă anumite instituții nu acceptă decât plata prin autentificare ceea ce implică accesarea secțiunii „ Solicitare date de acces” conform manualului de utilizare (vezi aici);

2. selectați județul, la secțiunea Tip instituție selectați „ Impozite și taxe locale”, la secțiunea Instituție selectați orașul sau comuna unde își are domiciliul, respectiv sediul social persoana fizică/juridică ce trebuie să achite taxele, respectiv contul de „Taxe judiciare de timbru și alte taxe”;

3. plata online nu este mereu posibilă întrucât anumite orașe și comune nu au înregistrat pe site-ului www.ghiseul.ro contul pentru plata taxei de timbru.

Atenție! Dacă cererea este netimbrată sau insuficient timbrată, instanța comunică persoanei care a introdus-o obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către lege şi de a transmite dovada achitării taxei judiciare de timbru , în termen de cel mult 10 zile de la comunicarea adresei (data comunicării adresei instanţei este data de pe ștampila poștei; atenție, dacă poștașul v-o lasă în cutia poștală și dumneavoastră o deschideți după 3 zile, atunci mai aveți doar 7 zile să faceți dovada achitării taxei). De obicei, instanța acceptă și varianta în care depuneți (înmânați grefierului de sedință) la primul termen de judecată chitanța ce dovedește că ați achitat taxa de timbru.

Prin aceeaşi comunicare instanţa vă va pune în vedere posibilitatea de a formula fie o cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru (click aici pentru detalii), în termen de 5 zile de la primirea comunicării, fie o cerere de reexaminare (click aici pentru model) în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate.

În cazul în care nu reușiți să faceți dovada achitării taxei de timbru sau pur și simplu nu doriți să plătiți suma ce v-a fost comunicată de către instanță, aceasta din urmă vă va anula acțiunea/cererea introdusă pentru motivul că a fost netimbrată sau timbrată insuficient și vă va trimite o comunicare în acest sens acasă sau la sediul social, în cazul persoanelor juridice. Acest lucru nu vă împiedică cu nimic să introduceți iarăși acțiunea/cererea în momentul în care sunteți pregătit să achitați taxa judiciară de timbru indicată de instanța de judecată.

Cererea adresată instanţei împreună cu chitanța reprezentând plata taxei de timbru, poate fi depusă:

a) personal, la registratura instanței ( pur și simplu vă deplasați la sediul instanței unde trebuie depusă cererea și căutați/întrebați acolo unde este registratura; verificați înainte care este programul de la registratură - vezi aici).

b) prin reprezentant convențional (persoană pe care ați împuternicit-o prin procură / împuternicire să vă reprezinte/să depună cererea pentru dvs.) ;

c) prin poştă, cu confirmare de primire și , în mod ideal, cu conținut declarat sau prin curier;

d) prin fax sau prin poşta electronică; cererea se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea de către lucrătorul de la registratura instanței a ştampilei de intrare.

Dacă taxa judiciară de timbru are o valoare mare, cel mai sigur este să depuneți chitanța originală la registratura instanței, întrucât prin ștampila cu numărul de înregistrare ce vi se aplică pe cererea de chemare în judecată/adresa de înaintare aveți dovada depunerii.

Precizări:

* cererea de chemare în judecată se va întocmi în atâtea exemplare câte părți sunt și un exemplar pentru instanță ( de exemplu: dacă vreți să dați în judecată două persoane, cererea va fi întocmită în 4 exemplare, câte unul pentru fiecare parte adversă, unul pentru instanță și unul îl păstrați dumneavoastră, pentru că pe acest din urmă exemplar vă va pune lucrătorul de la registratură o ștampilă cu numărul de înregistrare);

* pe exemplarul de cerere pentru instanță, la care va fi atașată chitanța originală a taxei judiciare de timbru, scrieți cu creionul în partea de sus mențiunea „ Pentru instanță”, iar pe exemplarele pentru părțile adverse, la care va fi atașată câte o copie de pe chitanță, scrieți în partea de sus mențiunea „ Pentru comunicare” ( acest pas este necesar pentru ca lucrătorul de la registratură să păstreze chitanța originală de plată a taxei judiciare de timbru la dosarul instanței);

* pe lângă chitanța ce certifică plata taxei judiciare de timbru, trebuie să atașați fiecărui exemplar al cererii de chemare în judecată copii după înscrisurile ( probele) pe care le-ați nominalizat în cererea dumneavoastră, fiecare înscris trebuie certificat pentru conformitate cu originalul ( adică dumneavoastră trebuie să scrieți, în josul paginii sau unde se poate și este vizibil, pe fiecare pagină, mențiunea „ Conform cu originalul” și semnați lângă această mențiune). Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoţite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat;

* nu vă faceți griji în privința taxei judiciare de timbru. Dacă cererea a fost insuficient timbrată sau pur și simplu ați omis să o timbrați, instanța vă va trimite o comunicare prin care vă va pune în vedere să faceți dovada achitării taxei judiciare de timbru. Astfel, veți achita taxa corespunzătoare, iar chitanța originală o veți putea depune la registratura instanței cu adresă de înaintare ( adresa o întocmiți în două exemplare, întrucât dumneavoastră trebuie să păstrați dovada depunerii, respectiv exemplarul pe care lucrătorul de la registratură vă pune ștampila cu numărul de înregistrare); adresa se poate formula astfel:

________________________________________________________________________________________________________________________________

Denumirea instanței...

Nr. dosarului....

          Domnule Președinte,

Subsemnatul…………………..reclamant/ pârât în dosarul nr…………...înregistrat pe rolul judecătoriei/tribunalului/curții de apel …….     depun atașată prezentei chitanța nr……. , reprezentând dovada de plată a taxei judiciare de timbru în valoare de ……..

Dată ………..Semnătură

____________________________________________________________________________________________________________________________

Atenție! După ce depuneți cererea de chemare în judecată la instanță,  completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194 - 197 din Codul de procedură civilă (click aici). Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194 - 197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. 

Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a) - c), d) numai în cazul motivării în fapt şi f), precum şi art. 195 - 197 nu sunt îndeplinite în termenul indicat în adresa pe care o primiți de la instanță, prin încheiere se dispune anularea cererii.

Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informaţii de care acesta nu dispune personal şi pentru obţinerea cărora este necesară intervenţia instanţei.

Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării. Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.

Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluţie, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată.

Ulterior, conform art.201 alin.2 din Codul de procedură civilă  „ Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.”

Așadar, după ce vi se comunică întâmpinarea formulată de către pârât, puteți să formulați răspuns la întâmpinare prin care să solicitați instanţei să respingă excepţiile procesuale invocate de pârât prin întâmpinare (click aici pentru a vedea exemple de excepții) şi apărările pe fondul cauzei invocate de acesta, arătând motivele pentru care aceastea ar fi neîntemeiate.

Răspunsul la întâmpinare se întocmește într-un singur exemplar și se depune la instanța unde este înregistrat dosarul.

În conținutul citației veți găsi informații despre data, ora, respectiv sala de judecată unde trebuie să mergeți pentru a vă susține cererea/acțiunea.

Dacă nu doriți să vă prezentați în instanță, conform art. 223 alin.3 din Codul de procedură civilă, cauza se judecă și în absența dumneavoastră, dacă ați precizat în cererea de chemare în judecată faptul că doriți ca judecarea acesteia să se facă și în lipsă.

Art.223 din Codul de procedură civilă:

„Judecarea cauzei în lipsa părţii legal citate

(1) Lipsa părţii legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.

(2) Dacă la orice termen fixat pentru judecată se înfăţişează numai una dintre părţi, instanţa, după ce va cerceta toate lucrările din dosar şi va asculta susţinerile părţii prezente, se va pronunţa pe temeiul dovezilor administrate, examinând şi excepţiile şi apărările părţii care lipseşte.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care lipsesc ambele părţi, deşi au fost legal citate, dacă cel puţin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă.”

Atenție! Dacă ați ales să vă folosiți de proba cu martori sau de proba cu interogatoriul pârâtului, este nevoie să vă prezentați la termenele la care aceștia sunt citați pentru a le adresa întrebările ce v-ar putea ajuta la dovedirea pretențiilor dumneavoastră. 

În conținutul citației veți găsi informații despre data, ora, respectiv sala de judecată unde trebuie să mergeți pentru a vă susține cererea/acțiunea. După ce ajungeți la sediul instanței, căutați sala de judecată și verificați lista de ședință afișată pe ușa sălii pentru a vedea ce număr are pe ordinea de zi cauza dumneavoastră. 

Dacă doriți să vedeți dosarul înainte să înceapă ședința, respectiv să verificați dacă partea adversă a depus înscrisuri noi, mergeți cu cartea de identitate la grefierul din sală, spuneți-i numărul cauzei de pe ordinea de zi (cel afișat de lista de la intrare în sală) și rugați-l să va dea dosarul pentru a-l citi. Atenție! În momentul în care judecătorul intră în sala de judecată, grefierul vă va cere înapoi dosarul și vă va returna cartea de identitate.

După ce va începe sedința de judecată, de regulă, judecătorul va întreba dacă există cauze ce se amână (nu se vor judeca în aceea zi din diverse motive: nu s-au depus înscrisuri fără de care judecata nu poate continua - de ex. raportul de expertiză, ambele părți doresc amânare întrucât lipsește apărătorul uneia dintre ele etc.) și după ce vor fi analizate acele dosare, grefierul va striga în ordine cauzele din listă. Așteptați până veți auzi numărul dumneavoastră din lista de ședință, iar când va fi strigat este necesar să mergeți în fața judecătorului cu cartea de identitate.

Instanţa va verifică identitatea părţilor, iar dacă ele sunt reprezentate ori asistate, va verifica şi împuternicirea sau calitatea celor care le reprezintă ori le asistă. În cazul în care părţile nu răspund la apel (când sunt strigate în sală), instanţa va verifica dacă procedura de citare a fost îndeplinită şi, după caz, va proceda, în condiţiile legii, la amânarea, suspendarea ori la judecarea procesului.

Dacă procedura de citare a părților a fost îndeplinită, instanța va proceda la judecarea procesului.

La acest prim termen de judecată, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece cauza, iar dacă instanţa se declară necompetentă, dosarul este trimis de îndată instanţei judecătoreşti competente.

Dacă instanța stabilește că este competentă general, material şi teritorial să judece cauza, aceasta, după ascultarea părţilor (veți fi întrebat câte termen credeți că va dura procesul. Dacă nu puteți face o apreciere personală, puteți să spuneți că lăsați la aprecierea instanței să stabilească acest aspect), va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil. 

Ulterior, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, dacă acestea au fost invocate prin întâmpinare de către pârât sau chiar de aceasta din oficiu, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc. Dacă instanţa nu se poate pronunţa de îndată asupra excepţiei invocate, va amâna judecata şi va stabili un termen scurt în vederea soluţionării excepţiei. Excepţiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai dacă pentru judecarea lor este necesar să se administreze aceleaşi dovezi ca şi pentru finalizarea etapei cercetării procesului sau, după caz, pentru soluţionarea fondului. Click aici pentru a vedea exemple de excepții.

Mai departe, judecătorul, sub rezerva dezbaterii la primul termen de judecată, dacă s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată, va putea dispune citarea pârâtului la interogatoriu, alte măsuri pentru administrarea probelor, precum şi orice alte măsuri necesare pentru desfăşurarea procesului potrivit legii.

Judecătorul poate stabili pentru părţi, precum şi pentru alţi participanţi în proces îndatoriri în ceea ce priveşte prezentarea dovezilor cu înscrisuri, relaţii scrise, răspunsul scris la interogatoriul comunicat persoanelor juridice, asistarea şi concursul la efectuarea în termen a expertizelor, precum şi orice alte demersuri necesare soluţionării cauzei.

Succes!